Ziua nationala a romilor!

                                              Sunt TIGANCA!
               Ziua de 8 aprilie a devenit, prin Legea 66, Ziua Naţională a Romilor. Cu acest prilej, Partida Romilor “Pro Europa”, Sucursala Judeţeană Alba, organizează în Parcul Arini din municipiul Sebeş o mare sărbătoare populară la care vor participa formaţii artistice de jocuri şi dansuri ţigăneşti şi va cânta cel mai în vogă manelist, Nicolae Guţă, precum şi alţi solişti. Manifestarea este organizată în colaborare cu PDL Alba, Consiliul Judeţean Alba, Primăria municipiului Alba Iulia şi primari PDL ai oraşelor şi comunelor judeţului unde există comunităţi de romi.

Origine

O legenda din 950 vorbeşte despre monarhul persan Bahram Gur ce şi-a încheiat domnia în jurul lui 438. De aici aflăm primele mărturii despre nişte nomazi, care se ocupau cu muzica, cunoscuţi sub numele de luri. Astfel regele Persiei îi va cere suveranului Indiei 12.000 de luri care ar fi urmat să distreze auditorii şi să se stabilească acolo pentru a deveni agricultori şi a munci pământul primind în schimb fiecare, vite, măgari şi grâne. 50 de ani mai târziu în poemul epic naţional persan Şah (Cartea Regilor) aflăm că lurii au mâncat grânele şi vitele refuzând munca pământului, şi au fost drept urmare izgoniţi de către regele Bahram Gur.
De-a lungul vremii, cercetători renumiţi ca John Sampson, Alexandru Paspati, Johan Dimitri Taikon sau pelerini ca Bernhard von Breydenbach, Arnold von Haff plasează romii în urma unor experienţe aprofundate în rândul triburilor hinduse sau indiene. John Sampson găseşte originea triburilor rome în nord-vestul Indiei determinând după cercetarea idiomului ca strămoşi apropiaţi ai limbii romani (ţigănească), limbile singhaleză, marathi, sindhi, punjabi, dardica şi pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de băştinaşi). De asemenea graiul romilor conţine amprente exacte ale limbii sanscrite, fiind identificate peste 500 de cuvinte a căror origine indică poate fi uşor de recunoscut.
Conform dovezilor lingvistice, proto-romii au trăit în zona centrală a Indiei. A existat o migraţie iniţială către nord-vestul subcontinentului indian, urmată de migraţia in afara Indiei.^[19]
Nu se cunoaşte exact locul romilor în societatea indiană. O ipoteză este aceea că ei ar fi facut parte din clanul războinic al rajpuţilor (casta Kşatriya).^[20] În 1192 armatele aliate ale principilor din Rajput au fost înfrânte în Bătălia de la Tararori, la nord-vest de Delhi. După înfrângerea suferită în lupta cu Mohamed Ghur, clanul războinic nord-indian Rajput (casta Kşatrya), ar fi plecat împreună cu familiile spre ţinuturile arabe şi turce, şi apoi în Europa.
O altă teorie susţine ca strămoşii romilor erau locuitorii oraşului indian Kannauj, care au părăsit acest oraş în urma atacurilor lui Mahmoud din Ghazni.^[21]

[modificare] Istorie

Posibila migraţie a romilor în Europa

Distribuţia romilor în lume conform datelor oficiale şi neoficiale

În secolul XI romii se aflau în Imperiul Bizantin, de unde au pătruns în sud-estul şi centrul Europei (secolele XIV-XVI), ca şi în nordul Africii. Migraţia masivă a romilor în Europa a început, însă, în secolul XIV odată cu cucerirea de către turci a portului grecesc Gallipoli. De altfel ascensiunea triburilor nomade indiene a fost strict legată de victoriile turceşti şi de făurirea puternicului Imperiu Otoman, romii prosperând în interiorul lui.
În secolul XV au pătruns în Europa apuseană (în special în peninsula iberică, iar din secolul XIX în cele 2 Americi. În ţările române, romii, sunt semnalaţi în secolul XIV ca robi. În Evul Mediu majoritatea romilor din ţările române erau robi boiereşti, domneşti sau mânăstireşti, ocupaţiile lor principale fiind acelea de căldărari, fierari, aurari, spoitori, cântăreţi, etc. În secolul XIX, sub influenţa ideilor liberale ale revoluţiei de la 1848, toţi oamenii au fost declaraţi liberi şi egali, robia romilor fiind definitiv abolită în 1856.

[modificare] Persecuţiile romilor în timpul celui de al Doilea Război Mondial

Poporul rom stabilit în ţările Europei, în timpul celui de al doilea război mondial, a fost supus unor persecuţii fiind supus unor acţiuni de epurare etnică şi culturală. Alături de evrei, romii au fost prădaţi, lipsiţi de bunuri şi averi (în special aur) şi trimişi în lagărele de concentrare de la Birkenau şi Auschwitz în vederea ştergerii oricărei urme a prezenţei acestor averi.